Cam devreme pentru aşteptările mele, la 4 ani si aprox. 10 luni, un domn dinţişor de Robert, un incisiv central de jos a început să se mişte energic. Şi nu a vrut deloc să se razgândească, a ţinut morţiş să plece şi el acolo unde se duc toti dinţişorii de lapte de copii, împreună cu Zâna Măseluţa.
Cu ceva dureri şi supărări ale puiului, cu ceva emoţii şi tensiune a mamei şi cu ceva rapiditate si sânge rece al lui tati, dinţişorul a ieşit, facând loc pentru un alt dinţisor, mai frumos, mai străucitor.
Seara l-am pus bine sub pernă, colet pentru Zână, care a fost deosebit de drăguţă şi a lăsat ceva la schimb, două maşinuţele mici şi frumoase.
Cam aşa arată puiul ştirb de primul dinte:

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu