Fila din jurnalul Dlui Plicticos

Mami e putin under the weather, cu multele schimbari petrecute in ultima luna, cand esti "Dl. Pliticos" orice schimbare din viata te scoate din ritm, ce mai, e foarte greu sa nu fii adaptabil si receptiv la nou.

Asta nu inseamna ca puiutii frumosi si minunati nu cresc, nu infloresc si nu ne coloreaza si umplu viata zi de zi. 

Pisicuta Kitty  Ana se impaca foarte bine cu mamaia, adoarme mai greu la pranz, invelita in pijamaua mea, dar nu da nicun semn de disconfort sau tristete. E jucausa, papa bine si e vorbareata si isteata foc.

Domnul  Robert (a tinut sa precizeze ca el nu e "Domnul Robert", e doar Robert) merge la gradinita, s-a adaptat cu mancarea, incepe sa colaboreze si la activitatile grupei lui, ieri cand am ajuns bluzica lui era expusa sus, pe dulap, primise un smiley-bulinuta si era foarte fericit. Se pare ca Doamna Lulia e mai zgarcita cu "bulinutele", dar aia e... tre sa muncim mai mult, ca-n viata! 
Am avut niste probleme cu gradinita, mai exact cu patronul ei, s-a gandit el sa-l puna la punct, corecteze fizic pe Robert la o obraznicie. Aspectul a fost neplacut din multe directii, prima si ce amai importanta, ca noi nu suntem de acord cu asa ceva, nu aplicam in casa pedepse fizice, cu atat mai putin trebuie aplicate intr-o unitate de invatamant; la incercarea de a discuta cu patronul despre acel moment, s-a transformat in autist, foarte neplacut, eu sper ca mesajul a trecut totusi si ca nu s eva mai repeta. Daca se va mai repeta, vom pleca, ce-i drept cu fata de masa dupa noi, spre alte meleaguri, mai legale si civilizate. 

Schimband nota, o perla a  lui Robert de aseara: Ana obraznicuta cum e, s-a catarat pe o cutie, desi ii repetam sa nu o faca si a cazut pe covor; nu s-a lovit, dar pentru ca nu am sarit sa o pup a inceput miorlaiala. Robert imi zice: Lasa mami, ca Ana nu plange, ca uite, nu-i curge apa din ochi, deci nu plange!